Calea Dorobanţilor nr.42, et.3, ap.5, sector 1, Bucureşti

0786-489-426 alin.apostu@rbls.ro

Poveşti VSFA

Vreau Sa Fiu Antreprenor inspira prin speakerii pe care ii aduce in fata liceenilor si studentilor, iar noi la randul nostru ne lasam inspirati de povestile tinerilor care au trecut la actiune dupa ce au participat la evenimentele noastre.

Povestea lui Dan Milac este una dintre ele.

 

Ma numesc Dan Milac si sunt una din persoanele care participat in 2016 pentru a doua oara la „Vreau sa fiu antreprenor”. Am ales sa studiez la facultate Informatica economica, este un profil care ma invata programare si economie si care dupa terminarea studiilor ar reprezenta un atu pentru gasirea unui loc de munca bine platit. Cu toate acestea un sentiment de a incepe ceva pe cont propriu nu imi dadea pace, sunt o persoana dinamica, nu ma vad stand o zi intreaga la birou.

Ma atragea foarte mult domeniul energiei termice create cu bricheti si peleti produsi din salcie energetica, insa lipsa curajului ma impiedica sa iau o decizie in a continua sa imi scriu povestea antreprenoriala. Era un gand fain pe care nu il vedeam materializandu-se vreodata.

Conferinta Vreau sa fiu Antreprenor a fost pentru mine un moment de iluminare, dupa cele trei discursuri ale antreprenorilor mi-am dat seama ca nu are de ce sa imi fie teama, trebuie sa incerc si pe parcurs voi modela afacerea astfel incat sa fie una de succes.

A urmat o perioda de cautari, aveam eu ceva informatii, dar nu complete despre fonduri europene, SRL-D, fonduri de la stat si credite bancare pentru persoane juridice.

Treaba cu creditele bancare am rezolvat-o in ziua evenimentului pentru ca unul dintre studentii care si-a prezentat ideea de afaceri era un prieten si automat am facut parte din echipa lui pentru a ajuta la pregatirea studiului de piata (au avut niste sarcini de rezolvat si niste concluzii de tras). Fiecare echipa avea cate un coordonator de la BCR, iar la noi a fost o doamna specializata in credite business, asa ca am inrebat-o tot ce mi-a trecut prin minte, iar informatiile de care am facut rost au fost foarte utile. Si tot acea doamna mi-a facut legatura cu cineva care lucra intr-o firma specializata pentru atragerea de fonduri europene si de la stat.

A doua parte a fost sa prezint familiei ideea si sa luam decizia de a deveni antreprenori.

Apoi a urmat una din cele mai dificile chestii: trebuia sa aflu cat de bine si unde se vand, ce forma este preferata de client (dreptunghiulari sau cilindrici) si mai ales ce tip de utilaj sa cumpar. Aceste informatii au fost culese intr-un mod amuzant: intreband oamenii pe care ii vedeam ca au cumparat din magazinele de bricolaj, am intrebat angajatii de pe raioane si in unele cazuri si pe managerii de magazin. Clientii care cumparasera spuneau ca sunt foarte multumiti, angajatii spuneau ca sunt cautati,  iar managerii spuneau ca stocul se epuizeaza foarte repede si faceau greu rost de altul. Tot asa am aflat ca daca vreau sa intru intr-un lant de magazine DIY cu produsul meu trebuia sa am posiblitatea  sa livrez pentru toata reteaua lor, iar procedura era foarte simpla fiind bazata pe cerere si oferta.

Cand incepi o afacere este bine sa gasesti sprijin in interiorul familiei. Eu am un unchi in Germania care a fost fascinat de ideea mea si m-a ajutat sa gasesc utilajul necesar inceperii productiei. Dupa ce am facut rost de bani pentru achizitionarea utilajului, am intampinat o problema cu spatiul, asta m-a tinut putin pe loc, dar in aprilie am putut incepe productia crezand ca planurile facute pentru vanzare vor da roade de la inceput. Ei bine ajunsesem in septembrie si eu aveam un stoc de 14 tone de bricheti, am intrat in panica, dar trebuia sa fac ceva. Am inceput sa fac mai multa publicitate si am reusit sa golesc depozitul. Acum totul merge bine si deja ma gandesc la marirea capacitatii de productie.

Cred ca cea mai mare bucurie a unui antreprenor este sa vada ca munca lui da roade. Ca ceea ce face este apreciat si dorit. Este o imensa bucurie cand intalnesc clienti care cumpara de la mine si spun care spun ca sunt foarte multumiti, iti vine sa il strangi in brate nu alta.

Aceasta este povestea mea. „Vreu sa fiu antreprenor” a dat startul la asa ceva. Pur si simplu mi-a oferit curajul sa incep, ceea ce pare a fi cel mai important lucru.

Daca vrei sa faci ceva, faci si rost de bani, cumva!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*